Elefantii si pana de curent

In seara asta, totul mergea struna la noi in casa: baietii mei se balaceau linistiti in cada, eu ma pregateam de ceva nesanatos fizic, dar sanatos mental pe fereastra bucatariei alaturi de o cana de bere, când zbang! se facu intuneric. Din experientele anterioare, o pana de curent in Rahova nu se rezolva niciodata in mai putin de juma de ora, drept pt care am inceput sa caut lumanari. Mihu deja chiraia din cada ca : Mina! mina! ca in cineva sa dea drumul la lumina, eu nu gaseam o lumanare, situatia devenise tensionata. Intr-un final glorios, iese tasu ud fleasca cu copilul in prosop, il impachetez de seara, ca apucasem sa ii aduc lucrurile in sufra. Face tasu o minune si aprinde o lumanare. Mihu incepe ca apte! apte!
Na belea, microundele nu functioneaza fara curent ca sa incalzesc apa, gasesc cumva o oala, fac lapte.
Buuun, sa il ducem la nani, ca deja ne explica: a nani! desi era 8.15. Ducem Mihu la nani, Mihu iar ridica pretentii: Mu-si-caaa! de obicei punem cd-ul cu Somnic in hamac, e muzica lui de nani..mda, bun...Hai ca iti canta mama! Hai cu elefantii! si incep: Un elefant se legana, stiti voi... Beleaua e ca elefantii, când ajung la 17 nu mai suna ok, adica nu mai au acelasi ritm, mai stau eu, mai cuget, zic hai sa-i dau inapoi. 15 e mai rotund decat 16, deci ma opresc la 15 si o iau inapoi: 15 elefanti se leganau, pe o panza de paianjeeeen/si pentru ca nu incapeau, a mai plecat un elefant.
Toate bune si frumoase, dar logica nu-mi da pace..pai au incaput când i-am pus si acu nu mai incap???
Ajung inapoi la un elefant, o iau inapoi si ii adun din nou pe panza. Intre timp, tot ma manca gândul: de ce pleaca elefantii? si imi pica fisa!!! azi pe un grup drag mie, au fost niste discutii tensionate si chiar speram sa nu se lase cu iesiri din grup, ca acum ceva timp. Asa ca: 15 elefanti se leganau, pe o panza de paianjeeen/si pentru ca se tot certau, a mai plecat un elefant!!!..il simt pe tasu cum se abtina sa nu rada. Ca sa va lamuresc, Mihu mai nou vrea sa adoarma cu noi amândoi, asa ca eu stau de-a lungul saltelei de 1.40 pe 2 si tasu la picioarele noastre, drept pt care eu stau cu picioarele pe el...
Si cant si cânt, adun elefantii pe panza, ei se cearta si se dau jos nici nu mai stiu de cate ori, din ce in ce mai soptit, Mihu e din ce in ce mai moale, când sa zic ca a adormit, zbang! vine lumina. Masina de spalat porneste, se face lumina pe hol si ce e mai grav, porneste cd-playerul din camera de la el pe modul de USB, adica cantecelele de dat in leagan, mai sprintare. Sare tasu sa mute pe CD, too late: Mihu e in fund: Mu-si-caaa!!! aiaiaiai, muzica sufletului, ca ma dor falcile de la atatia elefanti.
Se duce tasu, stinge luminile, mai dureaza un pic si adoarme Mihu, deci elefantii aia certareti au facut si ei o treaba.
Concluzia: din orice negativ, iese si ceva pozitiv, niciodata nu stii in ce forma!
Nota: tre sa invat si cantecul ala cu : Una este luna, pe care i-l canta Emmei parintii ca macar e mai dezvoltat cumva, nu asa monoton ca elefantii..
Noapte buna va uram!