vineri, 27 februarie 2015
Semnalul ......sufletului
Acu cateva seri, pe la 8, pun eu tzara la cale telefonic cu mama. Bine, doar ce plecase de la noi pe la 5, dar bineinteles ca tot mai aveam de vorbit una-alta..ca sa ia niste chestii dimineata cand vine la noi etc..Buuuuun, inchidem, imi vad de treaba, hranit Mihut, spalat Mihut, papat si noi , rutina de seara. Eram deja in pijamale cand ma anunta Kerekesu' din dormitorul mare unde aveam pus telefonul la incarcat (din cauza de Mihut care cotrobaie peste tot , trage de toate si le molfaie cu mult entuziasm si cu si mai multe balutze) : vezi ca a sunat mama! zic: nu, am vorbit cu ea mai devreme. Nu, draga, e un apel pierdut.. Ma uit, apel la 9. Hmmm...Kerekesu gaseste si pe telefonul lui apel tot la 9. La fel si pe telefonul cumnatei care rezideaza temporar la noi. O sun inapoi si intepenesc: telefonul inchis! Ca sa va explic, mama are un telefon oldies, but goldies, al carui mare atu e ca tine bateria mult mai mult decat a smartfoanelor noastre si nu pierde semnalul nici in varful muntelui. Niciodata nu are telefonul inchis!
Intru in fibrilatii, iau la masurat sufrageria cu pasi repezi, mai sun o data...tot inchis...vorbesc cu Kerekesu' si concluzionam ca ma duc pana la ea...nu stiu cand m-am imbracat, am coborat, am luat-o printre blocuri cu masina pash-pash (bausem o bere), zic printre dinti de toate cele sfinte, ca iar nu gasesc loc sa parchez la bloc la ea...las masina cumva pe o juma' de bordura si urc...aveam cheile de la interfon si de la ea de la usa...dar mai intai sun si eu...o data, de doua ori, de trei ori..nimic.. ma ia cu fiori pe spate...bag cheia in usa..atunci o aud pe partea cealalta cum deschide usa....apare in usa, nedumerita, si ea in pijamale, si ma intreaba : s-a intamplat ceva? draga de ea, se speriase ca s-a intamplat ceva la noi..
O iau la "rost" ca am sunat la usa si nu raspunde, la care ea, inocenta: pai cine sa ma caute pe mine, mama, la ora asta? nici nu vin la usa sa vad cine e, daca nu bagai cheia in usa, nu veneam sa ma uit....
Mama, ai sunat pe toate telefoanele si acum ai telefonul inchis..Nu, mama, e deschis..se duce in camera si vine cu el.. era deschis!!!!!!!!!!!! sun din nou pe numarul ei, acum suna..nici apeluri pierdute n-avea... acu ca m-am lamurit..: Mama, dar de ce ai sunat asa? Pey voiam sa te intreb daca sa iau si paine maine dimineata cand vin... :))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
O las si plec acasa, ma urc in masina si incep sa rad ca proasta de una singura (probabil din cauza stresului acumulat) : voia sa ma intrebe daca sa ia si paine...si ce-a iesit!!!!!!!
sâmbătă, 14 februarie 2015
Valentinul meu
In mod normal, urasc sarbatoarea asta...importata, exagerata, inflamata, brusc ii apuca pe toti iubirea..da, aia care se ignora/injura tot anul...se spurca ca la usa cortului, se bat, se cearta, traumatizeaza vecinii, copiii si catzeii din dotare cu urletele si cuvintele lor...brusc, aia sunt numai lapte si miere, cumpara plusharii rosii, la alegere ori ursuleti ori inimioare...dau cu banul zdravan ca sa-i creada jumatatea ca chiar o iubesc....artficial, fatzarnic..am mentionat exagerat? mda, nici cu Dragobetele n-am o relatie mai buna, dar na, eu sunt femeia-barbat, adica: eu stiu ca ma iubesti cand mi-o demonstrezi, respectiv, duci un gunoi, nu spargi toti banii pe bautura si fufe, petreci timp cu mine si copilul...tot anul , nu doar intr-o zi anume, dar asta sunt eu...
Pentru motivele de mai sus, Valentinul asta american nu ma prea misca/pisca...
Anul asta insa, a picat intr-o sambata si mi-am petrecut toata ziua (aproximativ, fara o ora cat am dat o fuga la Afi sa-i recuperez niste scutece si niste merinoase) cu barbatzelul din dotare...ala care poarta inca scutece si merinoase...o zi frumoasa, cu soare, cu prieteni (am facut niste shopping pe la Pufi, am probat o Tula de care m-am indragostit - ironic, nu?)
Principalul e ca toata ziua am petrecut-o cu omuletul meu mic...am dansat amandoi, el in Boba in spatele meu pe orice melodie am vrut de la tv, ne-am alergat cu o jucarie impingareata prin casa spre bucuria lui manifestata prin tzipete strasnice..asa Valentin fain n-am avut de cand ma stiu...da, vine si Kereksu' acasa mai incolo de la un curs si sigur se face si mai faina ziua asta..
Sa fiti iubiti si sa aveti o zi cel putin la fel de faina ca a mea!
Pentru motivele de mai sus, Valentinul asta american nu ma prea misca/pisca...
Anul asta insa, a picat intr-o sambata si mi-am petrecut toata ziua (aproximativ, fara o ora cat am dat o fuga la Afi sa-i recuperez niste scutece si niste merinoase) cu barbatzelul din dotare...ala care poarta inca scutece si merinoase...o zi frumoasa, cu soare, cu prieteni (am facut niste shopping pe la Pufi, am probat o Tula de care m-am indragostit - ironic, nu?)
Principalul e ca toata ziua am petrecut-o cu omuletul meu mic...am dansat amandoi, el in Boba in spatele meu pe orice melodie am vrut de la tv, ne-am alergat cu o jucarie impingareata prin casa spre bucuria lui manifestata prin tzipete strasnice..asa Valentin fain n-am avut de cand ma stiu...da, vine si Kereksu' acasa mai incolo de la un curs si sigur se face si mai faina ziua asta..
Sa fiti iubiti si sa aveti o zi cel putin la fel de faina ca a mea!
marți, 10 februarie 2015
Mihu mic si freza mama-sii
Cand Mihut are zile/nopti agitate, freza mama-sii se
conformeaza si ea…au o relatie directa cele doua…de cele mai multe ori, nu-I
ceva extraordinar de grav, dar cateodata…
Joi de exemplu, se trezeste ma-sa lui Mihu mic cu un avant
cat un epsilon bine ales, adica tinzand spre 0..reusesc sa-mi fac dus si sa-mi
spal freza si ma duc s-o si usuc, trebuia sa fiu nitzel prezentabila, ca aveam
vizita de la un client la birou. Buuuun, si uite-ma pe mine in halat de baie,
asezata oarecum comod pe patul din dormitorul mare cu vedere in oglinda de la
dulap cu foenul in freza…mi-era un somn de m-as fi intins pe parchet numai sa
mai dorm 5 minute..si ma gandesc: ia sa inchid eu ochii 5 secunde, cat usuc
oarescum grosul frezei, ce poate sa se intample in 5 secunde? Ii deschid dupa
ceea ce a parut 2 secunde si ii belesc mari si speriati: parul subsemnatei
statea drept in sus!!!! Da, am acel par la care daca usuci radacina intr-o
directie, poti sa dai si acatiste la biserica ca el nu se mai intoarce din
drum…aham, am adormit cu foenul infipt drept in frunte..combinatia intre asta
si parul scurt=dezastru…no, acu ce sa fac? Lucrez cu dezastrul..studiez
gravitatea situatiei si ajung la o concluzie: am doua optiuni
- freza a la Pink…o iubesc pe femeia aia, e intr-un mare fel..doar ca ea are fata rotunda si eu lunga..nu ca m-ar impiedica asta in mod normal, ca doar am avut si parul albastru..dar aveam o vizita de la un client
- freza a la regretata Diana in anii 80..mda, asta parca ar merge..barem nu-I cu tzepi…zis si facut, bag foenul il dau pe tot peste cap, iese ceva aproximativ decent..incerc sa minimizeze efectul cu o rochie mai moderna si cercei..hmmm, tot pe acolo..asta e, sunt in criza de timp ca aud pruncul ca s-a trezit..
Vine mama: mama,
dar… Da, stiu! Te cam imbatraneste, mama...ii expun optiunile, cand aude de par
ridicat drept in sus si cu tepi, vad pe fata ei ca am luat decizia buna..plec
spre job si ma rog sa trec neobservata.. vezi sa nu, ma iau colegii in primire
...barbatii, ca ei sunt carcotasii de top...dupa cateva mistouri, se minuneaza
si fetele, mai cu moderatie asa, ca probabil toate femeile stiu ce-I aia ”bad
hair day”..trec peste, trece ziua..coafura rezista si a doua zi (nu ca as fi
bagat vreo spuma, fiativ etc in ea, doar am genul ala de par), totusi parca nu
mai era chiar asa de ”inflamata”, arata mai normal nitzel...a venit week-endul
si n-a mai contat, ca tasu lu’ copilul nu se lasa impresionat de o freza
nasoala, iar copilului chiar ii place cand mama-sa are parul intr-o forma
nedefinita ca o poate ciufuli linistit...
Deci aviz amatoarelor: 5 secunde in care inchizi ochii nu
sunt niciodata doar 5 secunde, iar alese si prost in mijlocul unei operatiuni
delicate sunt putin spre fatale. Sper sa nu-mi vina idei din astea cu atipeala si in
mijlocul vreunei epilari sau pensari..
miercuri, 4 februarie 2015
Progresele noastre
Avem momente cand totul e la fel cateva zile si momente cand
face cate 2-3 chestii noi una dupa alta, de-ti fac ochii si creierii ca
girofarul.
Dintre progresele
noi la admirabila varsta de 1 an si o jumatate de luna:
-
La imbracat : ii bag manutza stanga mai intai in ce am
eu acolo (ca dreapta e de obicei ocupata cu o jucarie/sticla/ceva), apoi ii
spuneam sa mute jucaria in manutza cealalta. Cateodata i-o mutam eu si el
saracul credea ca vreau sa i-o iau si sa vezi chiraiala pana se prindea ca de
fapt doar o mut. Mai nou si-o muta singur, si da si manutza doi la imbracat. Tot
mai nou colaboreaza si la bagat piciorusele si e foarte atent cand ii pun
sosetele, cred ca o sa vina si etapa cu scosul/pusul lor. Nu stiu cat de curand
o sa fie, dar prea studiaza fenomenul.
-
Identifica unele forme si vrea sa bage floricica de
exemplu in lacasul ei din cub, dar inca nu are motricitatea mainii asa fina. Dar o duce exact unde trebuie. La fel si
cercul si inimioara si steluta de pe borcanul cu biscuiti de la Fisher. Masinutele
tot de la cub le baga deja unde vrea ca s-a prins ca daca le intoarce pe lung
reuseste in orice gaura :D
-
Intelege destul de multe sa ma sperie nitzel: Mami, adu
pinguinul mic..da, ala galben (care era pe jos langa inca unul verde) sa-l
punem in pinguinul mare (o jucarie foarte faina de la matusa-sa). S-a dus si
l-a adus. Eu il testam, dar se pare ca mia de dati in care ne-am uitat pe
carticelele cu culori a folosit :D. Are colectia asta care se dovedeste foarte utila
-
Recunoaste
pisica, cainele si iepurele: la frigider avem magneti de lemn cu animale. Ii cer
pisica miau, mi-o da. La caine il distrage putin peisajul, dar il vad ca se
uita la el inainte sa plece sa fugareasca pisoiul(ala real, nu cel de pe
frigider). La fel, iti da si iepurasul tzup-tzup. Stie cine e Oaki (broscuta de
plus primita de la colega mea de munca)
-
Asociaza poze cu obiecte: avem o carticica cu jucariile
lui bebe, din care am majoritatea jucariilor. Uite, mami, turnuletul!! Si-I
arat turnul cu cercuri. Si pianul (si fac sunete ascendente ta-na-na-nam, gen
melodia de inchidere deschidere a Windowsului7 ca asa canta pianul lui de
jucarie) si i-l arat. Ei, numai trenulet n-aveam si l-am primit si pe asta.
Uite si trenuletul, mami! Unde-I trenuletul tau? Se uita direct in biblioteca
la el.Bun asa.
-
La masa, vrea sa bage el in gura. Iese o mizerie
memorabila, dar el e happy si invata lucruri. Cand vrea sa faca asta, pot sa
fac plecaciuni ca nu accepta sa-I dau cu lingurita sau sa-I dau eu bucatele in
gurita. Si vrea din ce in ce mai des. Pana si ciorba o mancam asa. Ii pun pe
masa componentele si atunci ma lasa sa-I dau zeama cu lingurita, in timp ce el
prinde cu manuta lui si isi indeasa in gura cartofi, carne, mazare, etc.
-
Pe partea de deplasare, merge bine in casa descult sau
cu sosete, ocoleste obstacolele, mai putin varfurile picioarelor noastre. Cand
scapa din prosop sau dupa ce i-am pus scutecul o tuleste pe hol cu o viteza ce
ma face sa cred ca nu mai e mult pana invata sa alerge :D. Se catara pe canapea
: singur mai greu, ca-I la limita cu inaltimea, daca are ceva langa canapea pe
care sa puna pasul e mai usor. Afara chitzaie daca il dau jos din sistem sau
din carucior. Cred ca inca nu se simte in siguranta.
Ai vostri ce mai fac?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)