De ce il vreau pe Mihu in brate?

Acum ceva timp am citit o postare a Vandei numita Cuplul malefic: "se invata" si " in brate" (postarea o gasiti aici )...stiam din gura lumii ca nu trebuie sa tii copilul prea mult in brate etc etc...viziune noua...nu aveam copil atunci...tot din gura lumii copilul parea un deranj, isi incurca parintii etc...de pe atunci aveam eu o idee asa cum ca daca nu vrei sa fii deranjat, mai bine nu te-apuci de facut copii, da in fine...mi s-a explicat des ca eu nu aveam copil, deci nu aveam de unde sa stiu ce si cum...
Pe timpul cat am fost gravida, am tot cercetat diverse...am luat si carucior, dar si un wrap elastic de la Poarta-ma, ca dadusem deja cu nasul de sistemele de purtare ergonomice...
Si a venit Mihu...Mihu si-a petrecut mare parte din bebelusia lui de pana acum IN BRATE!!! da, ati citit bine...suntem trei oameni la fundul copilului astuia...nu simultan, dar oricum...unul este mereu langa el...Mihu are si un leganus in care il "depozitam" sa doarma si sa mai stea cat , na, omuletul de serviciu avea si el o nevoie de rezolvat...dar Mihu a stat in brate...si era foarte fericit asa...fiecare il tinea altfel...buni il tinea in brate orizontal..cum tine lumea bebelusii de fapt...tati l-a sprijinit cu spaticul de burta lui (sa mai vada domne si copilul ceva!-hai treaca de la mine ca in casa nu sunt stimuli multi si lui Mihut ii placea), eu il tineam pe picioare...picioarele mele sprijinite ceva mai sus, el cu funduletul la burta mea si cu capusorul inspre genunchi...era super usor de leganat si de jucat cu el asa...da, chiar am comis-o sa-l si legan..stupoare! nu s-a invatat...
Cand doarme, Mihu era pus in leganus cand era mai micut, acum il ducem in dormitor in pat si-i construim cazemata de perne si plapumi in jurul lui ca de ceva timp da semne de evadari subite...
Si sa revin...Mihu cateodata e necajit...cu motiv, fara motiv...si atunci vrea musai in brate...il iei in brate si brusc lumea lui e mai buna...se rezeama de tine, isi jeleste amarul (cand nu plange de foame, pisu, somn) si totul e mai bine in brate la mami/tati/buni...iarasi daca se trezeste brusc ca s-a speriat de vreun zgomot, vrea in brate...am auzit tot "de pe surse" ca bebelusii astia misei te manipuleaza sa-i cari de colo-colo, sa nu poti avea si tu nitica independenta...no offence, daca vreti independenta, nu mai faceti copii...
Potrivit teoriei lui Darwin, speciile au evoluat..ei, ia de aici specia umana, fara colti, gheare, blana etc...slabut, domne, slabut...un spectator obiectiv ar fi dat un scor mic de la 1 la 10 pentru supravietuirea speciei umane (cam ca in Jocurile Foamei daca l-ati vazut)...ursul din padure sau leul din savana ar fi luat ceva la genul 8-9...noi...1 sau maxim 2... si tot ca in filmul cu pricina, diferenta o face inteligenta si capacitatea de adaptare...copiii nostri cand se nasc nu se pot deplasa singuri...animalutele au un time frame de cateva ore in care invata lucrul asta... la ai nostri dureaza un an!!! un an fara colti, gheara, blana si deplasare...riscant ar zice spectatorul obiectiv...si cum asiguri tu perpetuarea speciei???? ei si aici intervine miracolul...de mii de ani, pruncul a fost carat de ma-sa sau de cineva din trib...dar de obicei de ma-sa ca acolo e si sursa de hrana...un prunc uitat pe jos, prin vreun tufis/caverna/padure era musai sa planga sa fie luat in brate, ca altfel era prima gustarica a ursului/leului...da, copiii nostri sunt programati sa planga sa fie luati in brate...veti obiecta ca nu mai traim in padure/savana...pey si pruncul de unde sa stie ca ma-sa si ta-su au apartament la etajul 10 in Rahova cu usa metalica la intrare incuiata in 'jde  puncte si nu intra nimeni in fort???el stie atat...nu simt pe nimeni cunoscut pe langa mine=primejdie!!!! i se aprind toate beculetele si incepe sa urle...si da, asta trebuie sa faca..acum , daca e lasat sa urle de nu stiu cate ori si nu vine nimeni, el nu va mai urla, pentru ca deprinde un comportament..asa mic cum e el, e capabil sa invete ceva...dar instinctul lui este bun..degeaba ii luam noi patut de 10 milioane, leganuse de inca pe atatea...ca la muma-sa in brate, nu e nicaieri...a stat noua luni la ea in burta, i-a auzit bataile inimii, a fost leganat de mersul ei si s-a simtit in siguranta...normal ca tanjeste dupa aceleasi lucruri...
Asa ca da, Mihut sta in brate..sta si in leganus foarte linistit cat suntem prin preajma...nu s-a invatat in brate, pentru simplul motiv...ca acolo ii e locul..si cat putem ii satisfacem aceasta nevoie...daca nu putem, se lasa copilul in leganus si se canta cu voce tare din orice colt al casei Cioara de la cutiuta muzicala...punctata de cate un " mama e aici, puiule, vin imediat!!!!" ca sa stie copilul ca e in siguranta...
Afara Mihut merge in sisteme de purtare care da, tot la ma-sa/ta-su in brate il tin...o sa va povestesc de ele mai pe larg in alta postare...si Mihut e linistit...asa de linistit, ca a trecut ambulanta cu toate sirenele pornite pe langa noi si el nici macar n-a tresarit in somnul lui.. si eu stau si ma intreb...ce naiba s-a intamplat cu specia umana??? chiar ne-am prostit asa de rau incat nu mai stim ce e bine pentru noi si puii nostri? oameni buni, copiii au nevoi...de siguranta, emotionale, afective...in afara de papa, pisu, caca, somn, le mai sunteti datori si cu alte alea...ca luatul in brate cand au nevoie, ca dat un exemplu bun in viata, nu numai cu vorba ci si cu fapta, pur si simplu ca a fi acolo langa ei...tot timpul...da, meseria de parinte e 24/7...daca nu ati stiut la ce va inhamati, ghinion...vorba aia..ai intrat in hora, trebuie sa joci..nu merge cu time-out...si ca sa incheiem cu o nota amuzanta:  purtati-va bine cu copiii vostri! ei va vor alege azilul! :D