marți, 15 aprilie 2014

Botezul si Mihu mic

Pe la noi lumea cam boteaza in jurul varstei de 3 luni...asa s-a potrivit..cred ca e un cumul de factori intre revenirea/obisnuirea parintilor cu noul program (cum naiba sa-ti arda de organizat petreceri cand esti zombie de nesomn?) si grija pentru copil sa fie un pic mai marisor, cu vreo 2 vaccinuri facute ca sigur il pupa careva pe maini la botez ...se zice ca micutul cere botezul, ca de asta se agita...babisme ca sa zic asa...e celebrul si infricosatorul puseu de crestere de la 3 luni...al mai tare din parcare...ce-ati experimentat pana acum cu bebe a fost floare la ureche..puseul de 3 luni se zice ca este mama zmeilor intre pusee care nemanagiuit cum trebuie duce la pierderea lactatiei, nopti de urlete etc etc...
Revenind...cica botezul linisteste copilul...pai sigur ca da! pentru ca il oboseste in asa hal in mijlocul puseului al mai mare incat pruncul nu mai are alta solutie decat sa doarma neintors...
Mai intai ti se umple casa de rubedenii..no offence, rubedeniilor! care bineinteles sunt obisnuite cu un alt program, nu cunosc copilul si semnalele lui, il agita peste ce poate el suporta ca na, le e drag sa se joace cu el, iar la varsta de 3 luni puiul de om nu-si cunoaste limitele si isi da seama ca e obosit prea tarziu...si o da din ras in plans...tot rubedeniile nu mai au probabil copil mic de mult sau n-au avut niciodata si deci, nu stiu ce-s aia ninjapasi (pasi usori executati prin levitatie mai mult cand copilul doarme)...si atunci mai uita sa vorbeasca in soapta sau fac zgomote bruste...ia de aici, copilul tresare, nu doarme bine si deja intra intr-o oboseala perpetua...
Apoi vine ziua cea mare..casa forfoteste de oaspeti..adio program de somn, de masa etc, totul e haotic...toata lumea vrea sa-l vada, sa-i vorbeasca, sa se joace cu el...atatea fete noi, zgomote, voci si mirosuri necunoscute (eu inca nu ma parfumez,dar nu pot pretinde celor care vin sa faca acelasi lucru..)
Se merge la biserica...el e inca fericit in nestiinta lui...doarme un pic in scoica auto si e mai linistit ca partea asta ii e cunoscuta...si incepe dixtractia...mai intai sta mult in brate la cineva relativ necunoscut (nasa sau nasul) care-l tine cum crede ..pruncul se poate dovedi destul de tolerant inca...n-am sa folosesc termenul de "cuminte" pentru ca eu cred ca nu are sens...un copil asa de mic nu poate sa fie necuminte...tolerant e termenul pe care il cautam...unii deja urla la faza asta...apoi il dezbraca tot cineva necunoscut...aici se ingroasa treaba...deja ii e un pic frica..mami, unde-i mami?ii aude vocea langa el, se mai calmeaza...ei si vine momentul culminant...preotul il face avion in cristelnitza...eventual ii intra si un pic de apa in gurita sau nasuc si isi simte amenintata integritatea..si plange, tipa...mami, unde esti?????????????? fiecare planset al lui te taie adanc..o data intrat in starea asta si nefiind in bratele mamei, nu se mai poate linisti, e surescitat la maxim...deja totul e pe repede inainte...imbracatul trebuie sa se faca rapid, lucru care il agita si mai tare, lucrurile pe care le-a tolerat inainte ii par inacceptabile...la un moment dat oboseste si nu mai poate decat sa scanceasca...intr-un final glorios se termina slujba etc etc..revine in bratele mamei...cam tarziu pentru ca deja maraiala este dincolo de pragul linistirii rapide...se  pleaca de la biserica si el revine in scoica...finally, ceva cunoscut..atipeste....nu pentru mult timp, ca se ajunge la restaurant...zgomote puternice, forfote, mai multe persoane noi ...pica lat in landou daca are noroc...somnul nu e somn in ditamai harmalaia...la un moment dat, cineva il duce acasa la el...si aici incepe dixtractia...fericitul castigator al sezutului acasa cu copilul e mancat....vai de el/ea! urmeaza ore de plans isteric/maraiala/scancit...intr-un final pruncul adoarme...si vreo cateva zile tot doarme uitat...de exemplu adormit la ora 6 seara...in mod normal ar fi dormit o ora..nu, el doarme in continuu pana il trezesti tu sa manance pe la 8 si jumatate, doarme in continuare peste noapte , il trezesti bineinteles sa-i dai sa pape...si tot ce ar vrea el e sa doarma...si il supraveghezi o noapte intreaga pentru ca ti-e frica...nu stii de ce, dar stii ca nu e normal, stii ca l-ai obosit peste puterile lui si te simti vinovat...puteai sa faci lucrurile mai simpla, fara atata agitatie si sa-l protejezi mai mult...puteai sa...puteai sa...sau nu?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dati cu parerile in mine!