O plimbare de week-end

Noi ne plimbam mai rar, de obicei ne gasim de treaba prin Bucuresti. Dar am aflat de la cineva ca exista un muzeu al trenuletelor in Sinaia. Cum suntem mandrii parinti ai unui copil fascinat de trenuri, am zis ca e musai sa mergem. Si cum altfel, decat cu trenul?

Zis si facut. Doar ca eu sunt genul de parinte care burduseste masina cand pleaca pe undeva cu copilul. Ce sa fac, ce sa fac? Aaaaaa, uite pentru asta exista lana…pentru ca noi suntem mari fan lana in ceea ce-l priveste pe Mihu, am reusit sa plecam fix cu doua rucsace in spinare pentru o iesire la Sinaia de sambata dimineata pana duminica dupa masa.

Ca sa va dau o idee. Cand am plecat, Mihu avea pe el asa: body de lana Joha (mai subtire), pantaloni dublati de la Mam, sosete de lana Joha, un fleece no name cu Mickey, peste toate astea venind un costum de ploaie si vant cu o mesa subtire la interior. In picioare ghete de toamna si pe cap cagula de lana tot de la Mam. In rucsac am mai avut pentru el o pijama Joha, un  body Papfar, inca o pereche de pantaloni dublati tot Mam si o pereche de sosete termo de la Lidl. Se anunta un sfarsit de saptamana destul de rece si cu vant.

Aveam tren la 8.15 din gara de Nord, am fost acolo pe la 8 fara 20. Trenul a avut o intarziere de 75!!! de minute ca venea de la Constanta. Ne-am facut de treaba cu trenurile existente pana a venit al nostru

Bineinteles, nu a lipsit Tula noastra, fara de care viata e mult mai grea cand oboseste Maria Sa Mihu.

Spre deosebire de prima iesire cu trenul, Mihu a fost mult mai curios in  legatura cu ceea ce vedea pe geam, drept pentru care nu am mai patrulat prin tot trenul, ci am stat linistiti pe scaune.

Cand intr-un  final am ajuns la destinatie, era nerabdator sa vada trenuletele de care ii tot povestisem. In gara Sinaia, exista o expozitie de diorame cu trenulete nemaipomenit de pline de detalii. Tot acolo exista si loc de joaca , cu trenulete evident pentru copii. Va las cateva poze sa va faceti o idee.

Undeva in poza de mai sus, in dreapta celor trei casute, exista o constructie mica, care periodic se deschide lasand sa se vada...un omulet stand pe toaleta!!!! Trebuie sa apreciezi umorul celor care au conceput diorama aceasta. 

Copiii se pot juca la doua mese. Una are trenulete si sine de lemn de la Ikea, cealalta niste sine de plastic extrem de versatile, dupa cum mi-a explicat sotul, pe care se potrivesc foarte multe tipuri de trenulete.

Daca aveti copii mai mari, care nu necesita supraveghere constanta, va puteti relaxa la mesele de cafenea din locatie cu o ciocolata calda sau un ceai. Ambele au fost delicioase si servite cu un zambet de doamna Lavinia si mama dumneaei. Exista si o terasa afara, pe peron, dar fiind frig, nu am testat-o prea mult.

Ce am apreciat eu:

1. un mediu foarte child-friendly..totul era gandit pentru ca cei mici sa poata vedea, sa se poata desfasura in  largul lor...la diorame erau puse din loc in loc inaltatoare, ca cei mai micuti sa poata sa vada bine...existau multe piese si sine de tren cu care se puteau juca concomitent mai multi copii, dar evident ca se mai auzea cate un protest ca unul din ei voia ACEL vagon de tren.

2.muzica absolut superba , ceva in stilul muzicii franceze din secolul trecut, sustinea calmul si relaxarea

3. existau si jucarii de vanzare dar preturile erau foarte ok, nu e acel loc unde sa te duci si sa pleci cu copilul urland ca el vrea trenuletul de 200 lei si tu nu dispui de suma asta.

4. exista o expozitie de elicoptere/trenuri etc realizate din lego si donate de un baietel de 11 ani, pe nume Petru Sebastian. Multumim, dragule, ca ne-ai permis sa le admiram!

Lui Mihu i-a placut atat de mult acolo ca atunci cand a venit momentul sa luam si noi un pranz, nu a parasit locatia fara protestele de rigoare. Am mai fi stat, dar un copil flamand si obosit nu se mai poate bucura de joaca la fel. Am plecat cu promisiunea ca venim si a doua zi. Ceea ce am si facut.

As vrea sa va mai las cateva informatii despre Expozitia de trenulete Sinaia. Doamnele mi-au povestit ca din 2009, locul functioneaza strict pe baza incasarilor proprii si ca sunt mandre de acest fapt. Mi-au mai spus ca e o onoare si un privilegiu sa lucrezi intr-un astfel de loc, unde vezi doar copii fericiti jucandu-se . Din discutiile cu ele, mi-a fost clar ca adora acest loc si ca vor sa il mentina asa frumos sau chiar sa il imbunatateasca pe cat posibil.

Asa ca va incurajez ca, daca ajungeti prin Sinaia, sa vizitati aceasta expozitie. Merita!

Noi le multumim pentru primirea calda si pentru orele de distractie petrecute de noi acolo.