Un brad , doua caprioare si-un concurs cu lana

Acum ceva  ani, cand Mihu mic nu exista nici in planuri, aveam ceva mai multa viata sociala care o includea frecvent pe Mitzi, prietena de… de nici nu mai stiu cand...de cand eram miiiiici, mici, mici…Eu cu Mitzi (pe care evident ca nu o cheama Mitzi, dar are o slabiciune la pisici) topaiam linistite incoace si incolo des, ca deh, Kerekes era toata saptamana, in fiecare saptamana, pe la Constanta cu jobul..

Intr-o seara de decembrie vorbim noi:

-          Fataaaaah (exagerare intentionata), hai vii la mine la o cafea/suc/bere etc?

-          Da , fataaaaaaaaaah, vin, da’ dupa job…

Mbon, stiind ca Mitzi muncea pana mai tarziu, ma duc eu sa-mi iau brad , sa fiu eficienta. Ma duc (nu mai stiu unde),aleg un brad frumoooooos si maaaaaaaaaaaaare (am si eu chestia asta cu brazii sa fie frumosi si mari), il iau, mi-l vara nenea ala in masina…nepriceputa fiind in ale practicii, si nenea nesimtit (pardon, neinteresat de binele meu viitor), mi-a bagat bradul cu cotorul inainte…intr-un Fiat Punto..in continuare nu m-am prins de faza..

Buuuun, ajuns la parcarea de domiciliu, ma chinui jumatate de ora sa parchez ca deh, zapada, gheata si loc infim de manevre. Intre timp apare si Mitzi ca o caprioara, ma directioneaza, reusesc.

Dam sa scoatem bradul…na belea, parcasem cu spatele la gard si intre doua masini, regulamentar…scoate subsemnata din nou masina pe straduta, hai sa extragem bradul…ati incercat vreodata sa scoateti un brad imens dintr-o masina mica? Bradul ala fiind bagat cu cotorul inainte? Fara sa ii rupeti cracile? Sper ca nu, pentru binele vostru…eu am incercat…dupa vreo ora am si reusit, cu colaborarea intensa a lui Mitzi si ventilandu-ma prin cuvinte care mai de care mai alese si gingase la adresa omului care mi-a facut pocinogul. Nu stiu daca am mentionat, dar Mitzi e inalta de un metru si un zambet si are 40 kile imbracata si incaltata, dar cumva ii iese sa impinga si masina prin zapada cu tine inauntru.

Lasam noi bradul in mijlocul strazii, da-i si parcheaza din nou. Terminam si  cu asta si reusim sa taraim bradul pana in scara la lift…deja mi se parea mult mai mare bradul meu sau mai bine zis incepusem sa il apreciez la adevaratele lui dimensiuni. Chemam liftul, incercam sa bagam bradul in lift, subsemnata stand la etajul 8… stupoare! Bradul nu intra in lift…cam pe atunci m-a pocnit revelatia ca, domne!!! Asta e chiar foarte mare!!!!!!!

Nu ne pierdem speranta, noi fiind doua fete foarte descurcarete de fel si cugetam… cugetam… cugetam….nimic…nada de nada… sa il urcam pe scari exclus, saracia era imensaaaaa…sa ma duc sa iau ceva sa mai tai din el, NUUUUUU!!!!!!!! Nu taie nimeni din bradul meuuuu!!!!!!

Si in acel moment, intra in bloc salvarea noastra! Nu, nu Kerekes! Domnul de la Jerry’s Pizza!!! Sa-i dea Dumnezeu sanatate, mi-a carat bradul pana la etajul 8, nu voia sa ia nici un leu pentru treaba asta si ne-a mai urat si Sarbatori Fericite! Jur ca cineva acolo sus, mai sus de etajul 8, ne-a vazut asa hotarate si a zis sa ne ajute…Eram asa de lesinate ca nu ne-a mai trebuit nimic in seara aia, era ca si cum am fi fost la sala vreo doua ore..

Trecem peste, vine Kerekes acasa, da sa puna bradul….si constata ca nu incape in casa!!!!! A trebuit sa taie din el cu mine protestand ca NUUUUUU!!! Nu taie nimeni din bradul meu!!!!

Voi aveti ceva povestioare amuzante cu brazii vostri sau de Craciun? Va astept cu ele aici pe pagina de FB a blogului si cine obtine cele mai multe rasete (likeuri adica) pana pe 20 decembrie la ora 12.00 ziua, va primi o pereche de sosete de lana marca Grodo de la www.Littlebandit.ro, marimea la alegere, puteti sa le vedeti aici. Pentru ca intre timp, eu am descoperit lana si ce buna e ea iarna, cand chiar e musai sa stai pe afara mai mult sa cari un brad sau alte chestii de genul. O sa va scriu un articol si despre asta, cat de curand.Pana atunci, daca aveti curiozitatea, bagati un ochi pe siteul fetelor si pe pagina lor de facebook Little Bandit

Photo credit : Shutterstock.com