O mama si-o alta mama

Ne-am virozat...nu toti, ci doar tasu si Mihu mic...pentru cine nu stie cum e cu copil virozat, va explic imediat..

De unde exista doar : Tati!!!, brusc , in holul lui Medicover, Mihu stand la tasu in brate a emis un : 'A mamiiii! plin de jale, de am intepenit si eu si tasu...aha, deci stii ca ai si mama, mbon..
Si stieeeee...de cand e bolnav ar sta non stop in brate la ma-sa. Nimic anormal, ar zice unii. Dar domne, stai asa, ca eu nu-s obisnuita cu din astea. Al meu copil in stare naturala, face orice altceva in afara sa stea la mine in brate. Ne obisnuim si cu asta (stiu, suna ciudat). Prestam numai in brate, pana ne cam cad brate ca are vo 12 kile.

Problema intervine cand ma-sa trebuie sa se duca la job. Am avut prima experienta cu copil-maimutica catarat pe mine ca nu vrea sa plec. Sincer, nici eu nu voiam, dar deh... explicat ca de acolo vin banii nostri pentru mancare, casa, jucarii, haine etc...tot nu prea, dar in fine.

Tot parte din virozeala e si suzeta..sau mai exact suzetele...nici o cantitate din ele nu e suficienta, le-ar vrea pe toate, tot timpul...mama lor de bucati de plastic.Bine macar ca de data asta a putut respira pe nas si nu am mai avut scandal si cu asta, ca inca nu a invatat sa respire pe urechi..

Creiereala maxima vine cand incep urletele..care vin pe banda rulanta, motivate sau nu...pur si simplu, din senin, incepe sa planga...cam la 5 minute cu regularitate...cand mai are si motive, pai sa te tii!!! Degeaba vorbesc cu el, incerc sa ii explic cate ceva, nu...cote maxime, care ar face geloasa orice soprana si-mi strapung mie creierii nedormiti..

Ca orice problema, toata situatia asta mai are si solutii: daca de tasu am "scapat", in sensul ca a plecat in delegatie , pe Mihu l-am tratat cu diverse siropuri, siropele, pufuri si alte cele, dar nici de data asta nu am ajuns la antibiotic, ca am luat-o din pripa. Dar solutia majora a venit pe doua picioruse, cu tramvaiul 32..

SARU'MANA BUNI!!!!!!!

Cand am vazut-o intrand pe usa duminica dupa-masa, imi venea sa ii pup picioarele (nici eu nu stateam stralucit cu sanatatea si Mihu era la apogeul virozei). Si n-a mai plecat, domne. A stat la noi de atunci, i-a calmat si pe nepot si pe fiica-sa, a dormit cu nepotul ca fie-sa sa mai revina si ea cat de cat in grafic, s-a pliat pe toate cele si ne-a scos la liman.
Sa mai zic o data: SARU'MANA BUNI!!!!!!!
Si cand ii zic ca nu stiu cum o sa pot sa-i multumesc vreodata pentru ce face pentru noi, se uita la mine cu ochii ei mari, verzi si faini si-mi spune: Ba o sa poti! Sa faci si tu pentru el ce fac eu acum pentru tine!
Sa traiti, am inteles, se executa!
Sa mai zica cineva ca nu-s copil cuminte si ascultatro si la 34 ani...