luni, 18 mai 2015

Viata la 1 an si 4 luni

Ai zice ca te obisnuiesti…nope…fiecare zi aduce ceva nou, totul e in schimbare…
Aseara , prinrte incercarile lui Mihu de adormire, in cele 2 minute cat a stat linistit, cu fundul pe urechea mea dreapta, un picior peste gatul meu si unul peste frunte, ma gandeam ca nu ne plictisim niciodata…acu ceva timp, ma jeluiam ca nu vrea sa doarma mai aproape de mine, nu musai in brate, dar mai aproape asa…na, apropiere am vrut, apropiere am primit…intre timp se apucase sa-mi cerceteze trasaturile fetei cu degetele…de la picioare…da, alea cu care umblase lipa-lipa descult pe jos prin casa…si-mi faceam probleme odata, demult de praful care mi se lipeste de fata in Bucuresti…acu era doar un motiv sa-I rontzai degetelele si sa-l fac sa chitzaie de fericire…
Au mai trecut 2 minute..aud : APA! Da,mai nou cere apa…ii dau…nu voia sa bea, doar sa traga din sticla si s-o scuipe pe el…activitatea lui favorita de ceva timp…reusesc sa-I  fur sticla…si-mi amintesc de reusita zilei de azi : PA-PA!...domne, acu vreun an, cand se punea pe plans, vorbeam eu cu Kerekes asa: de-abia astept sa creasca sa stie sa ceara apa si mancare, sa zica ce si cum il sacaie…ALELUIA!!!! A venit momentul…pana acum aducea babetica aia cu maneci de la C&A si atunci era clar ca vrea mancare…dar nu tot timpul…
Mari cuvintele astea .. APA, PAPA…acopera niste nevoi majore pe care pana acum le-am dibuit asa, ca chiorii…suspectez ca viata noastra o sa fie un  pic mai usoara de-acum…
Se mai foieste nitzel…de ce nu o adormi? Si-mi amintesc de ziua de ieri cand la 10 dimineata l-am chemat in pat sa facem nani si…soc si groaza!!!!!!!!!!!!a adormit singur…fara sling!!!! Si dupa euforia initiala, nu ma puteam gandi decat la : si eu cu slingurile mele ce fac? Ca doar le folosesc numai in casa, sa-l adorm…ajunsesem la concluzia ca de macul rosu de la Mamagolo nu ma despart nici taiata, o sa las vorba sa mi-l puna cu mine cand m-oi duce intr-o lume mai buna

Intr-un final adoarme…si ma uit la el asa…doarme de –a curmezisul  patului, cat e el de lung…si e …de-abia mai incap si eu in cei 1.40 m latime ai saltelei…ii vad profilul nasucului si genele lungi…si ma uit la el si-l vad pe tasu in el..si pe bunica-sa…pe mine mai putin, trebuie sa fie treaz ca sa-mi semene..si ma mai minunez nitel, ce-oi fi facut eu asa bine in  viata asta de mi-a dat Dumnezeu asa o minune si o fericire?…trag o multumire mare lui Doamne Doamne si ma intorc pe stanga sa ma culc si eu …cand sa adorm aud incetisor: maaaaa-maaaa…e bine ca-s prezenta si eu in visele lui…intind o mana in spatele meu si dibui o labutza de piciorus, il aud oftand si stiu ca in lumea lui e totul bine…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Dati cu parerile in mine!