miercuri, 23 martie 2016

Cum esti tu?


In ultima vreme, discutiile cu Mihu sunt tot mai interesante. Stie mai multe cuvinte si reuseste sa exprime mai mult sau mai putin clar ce simte si ce doreste. Cateodata ne lasa fara cuvinte cand intrezarim din replicile lui, viziunea lui asupra unor lucruri si asupra vietii.

Intr-o seara, ii spuneam la culcare, cu lumina stinsa:
-          Mami te iubeste, puiule.. ii trag un ghiont cu piciorul lui tasu, care se sesizeaza si graieste:
-          Si tati te iubeste!
Completez eu , ca respectiva era la ea acasa:
-          Si buni te iubeste.
Si Mihu proceseaza si raspunde:
-          Acasa… a fost liniste cateva minute. Da, era acasa, unde toata lumea il iubeste.


Vin seara de la serviciu. Ma intampina cu un  Maaaaamiiii lung si graitor si topaind ca un iepure turbo (expresie preluata de la o alta mama posesoare de baiat topait).
-          Mi-a fost dor de tine puiule.
Ma corecteaza:
-          Dagostea! Da, asa ii spun: Esti dragostea mea!

Alta data, ma uit la el si ii spun:
-          Sunt tare fericita aici, acum, asa cu tine!
Se uita la mine:
-          Mutumit!
-          Cine e multumit, mami?
-          Mihu! (deh, e Capricorn, nu ma astept la prea multe efuziuni)

Daca il intrebi cum e Mihu, o sa-ti spuna ca e dragostea/comoara mamei, maimutelul tatii si puiul lui Buni. Pentru ca asa ii spunem fiecare dintre noi ca e. Mai spune si ca e dragalas, ca asa ii spunem ca e si mai nou, Emma a considerat ca el e frumos, deci a bagat si asta in repertoriu.

Sunt sigura ca daca I s-ar fi spus ca e rau si obraznic, le-ar fi interiorizat pe astea. Nu le-ar fi spus cu asa draga inima, dar ar fi crezut ca e ce spunem noi, cum ne crede pe cuvant si ca e dragalas, frumos, comoara etc…


In concluzie, copiii nostri se bazeaza pe noi sa le spunem ce e cosul de gunoi si banca si blocul, dar si ce sunt si cum sunt ei. Asa ca sa deschidem ochii si urechile bine, pentru ca ce le spunem, fix asa vor fi.

miercuri, 9 martie 2016

O lectie de viata in Lego Duplo



Fi-miu e mare fan Lego, momentan Duplo. Avand in vedere ca tasu si Buni sunt ingineri de profesie, unchiu-su la fel, nu ma mira. Anul trecut , la Baby expo de toamna, avea 1 an si vreo 8 luni. Puteam sa il las linistita la standul Lego toata ziua singurel, ca tot acolo il gaseam si nu ar fi remarcat ca maica-sa nu e cu el. Atunci a descoperit el Lego. De atunci casa noastra s-a umplut incet si sigur de Lego.

Avand in vedere pasiunea lui si a lui taica-su, m-am bucurat cand am gasit un atelier de Lego organizat de Igloo care zicea ceva si de Lego Duplo, dar era pentru copii de la 3 ani. Cum ma stiti, sun si intreb: uite, pustiul meu are 2 ani si o luna, dar e foaaaaarte pasionat de Lego si vine cu tot cu taica-su la pachet. Doamna zice ca ok. Mai era si la 9.30 dimineata, ora care ne convine maxim din cauza de copil matinal care la 12 trebuie sa fie inapoi in patul lui la nani, altfel iese urat.

Zis si facut, sambata dimineata porneau ei spre Igloo. Ma duc sa imi fac treburile si eu, si pe la 11 ii sun. Mihu nu se dadea dus de acolo. Daca va intereseaza subiectul, va pun un link cu evenimentul de sambata asta aici. Vin ei inapoi, ma anunta tasu victorios ca exista sine de tren Duplo pentru trenurile noastre (astea ii plac cel mai mult lui Mihu, pune animalele si omuletii pe ele si le plimba). Mbon, luni dimineata la prima ora, comand setul de sine de tren, marti au venit. Aseara , adica marti seara, hai sa ne jucam cu ele.

Si constatam:
1. Trenurile normale nu se potrivesc pe sinele astea, iti trebuie trenul special
2.  O cutie cu sine nu iti ajunge sa faci un circuit cat de mic.

Ne ofticam eu cu tasu, facem planuri sa luam si trenul si inca niste sine etc..si ne uitam la copil.
Mihu se juca linistit pe sina incompleta care nu ducea nicaieri cu trenul lui care nu se potrivea..si cu ambulanta..si cu pompierul..si cu tot ce avea roti de prin casa..copilul era happy!!!!

Nu ii pasa ca nu era perfecta situatia.  El se juca si isi imagina mai departe restul.
Ne dam cate una peste frunte, recunoastem suprematia copilului in ale vietii si ne calmam.

Seara, cand m-am bagat in pat langa el, ma gandeam mai departe. Suntem asa preocupati sa fie totul perfect si asa dezamagiti si suparati cand nu e, ca pierdem tot hazul vietii. Partea proasta e ca lucrurile nu sunt niciodata perfecte, intotdeauna se poate mai bine, mai mult, mai ceva.. Si uitam sa ne bucuram de ce avem, asa incomplet si imperfect cum e in viziunea noastra. Dar copiii stiu mai bine ca noi. Unde si cand ne-am pierdut capacitatea asta sa ne bucuram de orice? De ce alergam dupa perfectiune desi la nivel logic stim ca nu exista? Cand si unde ne-am stricat asa rau?

Dar cum nimic in viata nu e ireversibil in afara de moarte si taxe, eu zic sa ne reparam. Ca noi ne-am stricat, noi putem sa ne revenim. Sa ne bucuram de orice chestie minora, sa nu mai asteptam ceva ce poate nu o sa vina niciodata. Pentru ca viata e aici si acum si trebuie traita frumos asa cum vine.

Si intre timp ne mai uitam de o cutie cu tren si sine J

joi, 3 martie 2016

Ce-am invatat din Oscaruri?




Anul asta a fost mare dezbatere cu Oscarurile…nu la cine merg, ca asta e o dilema in fiecare an.
Anul asta, dilema era concentrata pe un om: Leonardo DiCaprio. Era la a sasea (!!!!) nominalizare. O sa castige in sfarsit sau nu?

Domnul cu pricina , pe langa ca e frumos el asa ca barbat, mai e si foarte talentat. Daca va uitati pe profilul lui de IMDB o sa vedeti ca are 192 nominalizari la premii si 78 din ele castigate.
Recunosc ca atunci cand l-am vazut eu in Titanic si in Romeo si Julieta, mi s-a parut frumusel, cam imberb si cam atat..El a tinut mortis sa demonstreze ca nu e numai atat si a inceput sa faca filme puternice, grele ca Gangs of New York, Blood Diamond, Inception si asa mai departe..eu una am fost uimita de evolutia lui, desi din ce vad pe IMDB, a avut filme bune si inainte. Tot IMDB-ul ne arata ca omul a avut rar vreun an sa nu faca un film si daca s-a intamplat treaba asta, anul urmator a facut 2 sau chiar 3(!!) . Sa faci doua filme pe an eu zic ca e greu, din ce imi pot da seama.

Concluzia e ca acest domn e foarte pasionat si in acelasi timp si foarte bun la ceea ce face. Si totusi, era la a sasea nominalizare si inca nu castigase un Oscar.

Filmul de anul asta, era iarasi un film greu. Unii l-au numit pain porn, ca e vorba despre greu,durere, moarte, supravietuire. Nici o gluma, nici o scena de sex, nimic light in filmul asta. Eu l-am vazut si, desi nu as fi crezut, m-a captivat pana la ultima secunda. Ba, am mai avut si o disputa cu Kerekesu’ din dotare ca el nu il vazuse de la inceput si voia sa il luam de la capat, iar eu nu aveam rabdare.
Discutand despre el cu un coleg mai pasionat in ale filmului, colegul s-a exprimat ca nu prea joaca in filmul asta, adica nu spune mare lucru. Pai mno, ce sa faca? Sa declame Shakespeare la copaci? Dar jocul lui nu a fost in vorbe. A fost facut cu fiecare trasatura a chipului care m-a facut sa il judec incorect la momentul Titanic. Chipul ala frumusel dupa care suspinau toate fetele in 1997, era acum inasprit si exprima un caleidoscop de emotii, care de mai de care mai brute si mai crude. Au fost si replici bune, dar memorabil nu a fost ce a zis/vorbit, ci ce nu a spus, dar a reusit sa transmita doar cu fata lui.
Si a castigat. Nu stiu exact cu cine a concurat, dar cred ca practic, desi trebuiau sa fie 5 acolo pe lista, nimeni nu a avut sanse in fata lui.

Ca sa ajung la motivul despre care scriu eu acum: un om talentat pana la Dumnezeu si inapoi, a facut ce ii place din plin. A avut recunoasteri sau nu, si a facut in continuare. Si a incercat o data, de doua ori, de trei ori, de sase ori. A sasea oara, a reusit sa ia premiul ACELA mult ravnit de toti colegii lui. Nu s-a descurajat in datile cand nu a reusit, a muncit in continuare cu drag si spor, a facut filme bune, pentru care il stie toata lumea cu acces la un televizor sau la o sala de cinema. A ilustrat probleme majore in filmele lui, a tras semnale de alarma. Ok, nu i-a iesit anul asta, a muncit mai mult, mai bine, mai cu drag. A mai incercat si la anul. Si uite ca i-a iesit.

Genul asta de perseverenta, de capacitate de a munci cu drag, de a face ceva important in continuare, chiar daca a pierdut un premiu, tenacitatea asta, astea sunt lucrurile pe care le admir eu azi la el. Talentul il are de la Dumnezeu, fata aia frumoasa care cateodata il ajuta, dar il mai si incurca, tot de la Dumnezeu e. Dar ambitia si perseverenta e a lui. Nu stiu cum i-au fost parintii, dar pot sa cred ca sunt mandri ca au asa copil. Later edit: Am googalit acum , recunosc, si vad ca are multe poze cu maica-sa, iar prin Wikipedia scrie ca ai lui parinti s-au divortat cand era el mic, de 1 an, si apoi mama lui a lucrat si cate trei joburi ca sa-l creasca. Saru’mana, doamna mama lui! L-ati crescut si l-ati facut om mare ca sa ne incante acum cu ce face!

Sunt constienta ca al meu copil nu prea are cum sa fie asa de talentat ca domnul DiCaprio in directia asta, dar as vrea sa aiba macar jumatate din ambitia si perseverenta lui. Iar astea pot fi cladite in timp, cu rabdare, de maica-sa. Si cand va mai creste, o sa ii fac si apologia filmelor lui DiCaprio si i-l voi da exemplu.  Pana atunci astept cu nerabdare sa apara in vara Finding Dory, continuarea lui Finding Nemo sis per sa aiba si Mihu rabdare mai mult de 10 minute la el.


PS: Felicitari domnului pentru Oscar si felicitari si pentru discursul in care a tinut sa traga semnale de alarma in ceea ce priveste mediul inconjurator. Adica in momentul lui de glorie, el a vorbit iarasi despre ceva important. Cum sa nu il placi??
Photo credit: Reuters

marți, 1 martie 2016

Poezii pentru copii

De o vreme, Mihu e fan poezii…cere sa citim din cartile Luciei Muntean si urmareste cand ii arat cu degetul ilustratiile.

Intr-o zi, vin eu de la munca si ma anunta buni ca au invatat o poezie..aaa…nu stiam cum sa reactionez pe principiul : nu-mi place ideea sa ii inveti poezii , mai ales sa ii mai pui si sa declame ca la circ, dar daca lui ii place e ok…si ii place..Buni ca de obicei, a fost orientata inspre ce isi doreste Mihu. Si uite-asa am inceput sa-I spunem poezioare scurte si adaptate dupa cum veti vedea, pentru ca unele exprima niste lucruri cu care eu una, nu sunt de acord.

Acum, Mihu spune poezii la stilul: eu/tasu/buni incepem versul si el spune ultimul cuvant. Am marcat in text treaba asta prin pauza cu puncte..ce e dupa puncte spune el. Si ii place. Ii stimuleaza memoria si e asa de mandru cand spune ca imi vine sa plang de happy ce sunt.

Pe langa ca ii place, il si linisteste. E o activitate statica pe care o facem inainte de somn, ca sa stea locului si sa aiba un ragaz sa se linisteasca fizic.
Cautam carti cu poezii scurte, dar nu prea am gasit. Dar si-a amintit tasu o poezie scurta de cand era mic cu purcelusul bucalat, buni alta cu o rata si tot asa. Asa ca m-am gandit sa va pun mai jos colectia noastra momentana de poezii si sa va rog sa ne scrieti si voi daca mai aveti altele:

Poezie buna de invatat degetele:
Degetul mare pleaca la …plimbare,
Aratatorul aduce…bastonul,
Mijlociul aduce..pardesiul,
Inelarul aduce..fularul,
Degetul mic n-aduce..nimic,
Fiindca e…pitic!!!

Clasicul avion dupa care Mihu e innebunit dupa ele de la parade de 1 Decembrie:
Avion cu..motor,
Ia-ma si pe mine-n..zbor,
Sa ma fac..aviator,
Nu te iau ca esti..mic
Si te cheama ..polonic. (El se distreaza la faza cu polonicul, deci nu o consider etichetare etc)

Din folclorul lui taica-su:
Purcelusul..bucalat,
Imbracat intr-un ..halat,
Si cu sortulet …curat,
Punea varza..la murat.

Poezia asta am adaptat-o pentru noi avem pisoi si a-I hrani este un lucru bun, nu un motiv de pedeapsa ca in varianta originala:
Tica tica tica,
M-a pupat ..mamica,
C-a mancat..pisica
Toata..smantanica..
Si acum se..joaca
Si o sa ne..toarca.

De la Buni citire (a scos cuvintele ousor si pranzisor ca erau diminutive si a inlocuit cu ou mic si Mihu cel voinic)
Vine rata..de la balta
Cu codita…ridicata,
Ca sa faca un..ou mic
Pentru …Mihu cel voinic.

Tot de la Buni:
Iha!Iha a strigat,
Magarusul…suparat
C-a venit o …musca mare
Si l-a piscat de… spinare

Merge ursul pe... carare
Si cauta de... mancare
Pentru... ursuletii mici
Si pe-acolo... si pe aici.

Cutu cutu na ..Grivei
Ia mancare ...daca vrei
Daca nu o pun in... cos
Si-o dau maine la ..cocos.
Cocosul dac-o... manca
Cucurigu ...va canta!


Va plac poeziile noastre? Noi le exersam si ne distram cu ele (le-am invatat si eu o data cu el). Speram sa va fie de folos!